Un An Nou plin de bucurii!

Ludwig van Beethoven, Simfonia nr. 6 în Fa major, „Pastorala”, op. 68, partea I – Allegro ma non troppo (cu instrumente de epocă)

Citeşte articolul complet »

Oda masonică şi Recviemul

Recviemul în re minor, KV 626 de Mozart reprezintă, s-a spus, o sinteză a două tipuri de gândire muzicală. Polifonia barocului târziu, înţeleasă mai ales în spiritul ei tragic şi monumental, convieţuieşte cu subtilitatea, eleganţa şi graţia stilului rococo. Doar un compozitor de geniu ar fi reuşit însă să armonizeze asemenea elemente într-o muzică impresionând nu în ultimul rând prin cele câteva inovaţii. De fapt, însăşi ideea de a îmbogăţi expresiv severa polifonie corală prin structuri stilistice care să-i ofere o anumită elasticitate, să-i „îmblânzească” geometria imuabilă, poate fi interpretată ca o inovaţie. Cine va căuta, de altfel, cele două componente stilistice va fi iremediabil dezamăgit. Acest recviem celebru al secolului al XVIII-lea, şi pentru unii capodopera genului, se desprinde, ca într-un exerciţiu de levitaţie, de tirania formelor consacrate. El există printr-un şir de negaţii: prea suplu pentru a îmbrăca forma amplă, grandioasă a barocului; prea depresiv pentru a nu tulbura seninătatea împăcată a clasicismului; prea neliniştit pentru a nu întuneca surâsul „inconştient” al tuşei rococo.

Citeşte articolul complet »