Shakespeare şi muzica

Ne putem imagina, în baza datelor existente, că scena elisabetană era un loc în care sincretismul artelor (reînviere a sincretismului elin în tipare renascentiste) devenea fapt firesc. E limpede că în acest context muzica dobândea un rol, dacă nu prioritar, important. Sunt cunoscute „pasajele muzicale” din piesele lui Shakespeare, de altfel piese muzicale de sine stătătoare, cum este „Cântecul salciei” (autorul a rămas anonim) din „Othello”. În „Hamlet”, în „Romeo şi Julieta”, în „Visul unei nopţi de vară”, în „Furtuna” (cântecul lui Ariel), în „Cum vă place” („Suflă tu, iarnă), în „A douăsprezecea noapte” („Vântul şi ploaia”), în „Mult zgomot pentru nimic”, chiar în „Regele Lear” (balada bufonului din actul I), apăreau astfel de „treceri” muzicale. Putem presupune că în toate piesele muzica era prezentă fie prin cântece populare foarte apreciate de public sau prin piese compuse special pentru asemenea împrejurări.

Citeşte articolul complet »